Sesiunea, examenele și stresul academic




Stresul academic este definit ca  percepția individului cu privire la numărul mare de cunoștințe care trebuie acumulate precum și percepția unui timp prea scurt pentru a le dezvolta (Carveth, Geese & Moss, 1996). Mai exact, stresul academic este produsul mai multor cerințe de ordin academic care depășesc resursele adaptative de care dispunem (Wilks, 2008).



Există mulți factori care contribuie la experiențierea stresului de către elevi și studenți, următorii fiind asociați în mod specific cu stresul academic: managementul defectuos al timpului, lipsa rețelelor de suport (Wilks, 2008), standardele înalte ale părinților, un curriculum foarte încărcat, absența unei interacțiuni sănătoase între profesor și elev, atitudinile de indiferență ale profesorilor, accentuarea punctelor slabe și ignorarea punctelor tari ale copilului (Masih & Gulrez, 2006), așteptările pe care elevii sau studenții le au de la ei înșiși, așteptările părinților și ale profesorilor (Ang & Huan, 2006), volumul de lucru, performanța și dificultățile academice, grijile cu privire la viitor (Agolla & Ongori, 2009) sau examenele (Shah, Hasan, Malik & Sreeramareddy, 2010).


Conform lui Goodman (1993), stresorii de natură academică au un impact puternic asupra studenților, stresul academic fiind resimțit cel mai puternic în perioada examenelor, precum și în perioada premergătoare examenelor, dedicată studiului. Studiile efectuate pe populația de studenți arată că 75-80% dintre aceștia sunt stresați, 10-12% dintre ei fiind afectați în mod sever de stresul academic (Abouserie, 1994). 


Hewitt și Flett (1993) raportează că elevii și studenții perfecționiști tind să își inducă un nivel ridicat de stres prin angajarea în autoevaluări stricte și concentrarea asupra aspectelor negative ale evenimentelor. În situațiile de examen ei sunt, în consecință, mai predispuși să resimtă stres decât restul populației de elevi și studenți. 



Atât perfecționiștii adaptativi cât și cei dezadadptativi vor resimți un nivel ridicat de stres, însă, în cazul perfecționiștilor adaptativi, impactul negativ este contracarat de abilitatea de a se angaja în rezolvarea activă de probleme, în timp ce perfecționiștii dezadaptativi vor răspunde stresorilor prin neajutorare și vor tinde să se autoînvinuiască și să își privească abilitățile și calitățile personale ca pe niște factori ficși, care nu pot fi schimbați (Dunkley, Zuroff & Blankstein, 2003, Klibert et al., 2014). Această concluzie explică de altfel și rezultatele diferite întâlnite în rândul perfecționiștilor în ceea ce privește simptomele depresive. 
Studiile (Kawamura et al., 2001, DiBartolo, Yen Li & Frost, 2008) arată că, deși există o asociere pozitivă clară între perfecționismul dezadaptativ și simptomatologia depresivă, perfecționismul adaptativ pare să coreleze negativ cu simptomele depresive și pozitiv cu starea de bine. De asemenea, ea explică și diferențele întâlnite în ceea ce privește autoeficacitatea percepută. 
Autoeficacitatea academică reprezintă încrederea pe care elevii o au în capacitatea de a-și organiza, executa și regla performanța proprie în scopul rezolvării unor probleme sau îndeplinirii unor sarcini care necesită anumite deprinderi sau abilități. Mai exact, convingerea că pot obține rezultate satisfăcătoare în domenii academice specifice. 
Cercetările (Locicero&Ashby, 2000) concluzionează că perfecționiștii adaptativi au o autoeficacitate mai crescută decât perfecționiștii dezadaptativi . Mai mult decât atât, studiile (Stoeber, Hutchfield, Wood & 2008, Van Yperen & Hagedoorn, 2008) arată că perfecționismul adaptativ corelează pozitiv iar perfecționismul dezadaptativ corelează negativ cu autoeficacitatea percepută.

Cu drag,




Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s